Despre reflexe culturale în economia Steemit

Introducere lungă (prea lungă)

După o serie de articole în limba engleză despre care sunt foarte mândru, dar care nu au fost citite (sau apreciate suficient pentru a fi votate) de nimeni, primul meu post care a trecut pragul de 1 dolar (da, da, râdeti ! :-) a fost în limba franceză ! Interesul de a posta în alte limbi a fost confirmat de primul articol în româna care și el a depășit 1 dolar .

Reiau aici cu o noua iterație, am publicat acest articol azi-noapte în franceză și îl adaptez aici pentru audiența română.

Așa că m-am gândit să scriu despre un subiect pe care îl consider fascinant și pe care l-am văzut foarte bine explicat în multe articole în limba engleză, precum în limba franceză: "pe Steemit, de unde vin banii?"

În engleză, găsim explicații foarte bune, de exemplu aici și aici

Pentru cei care citesc și în limba franceză, probabil cea mai bună explicație a lumii este aceea a lui Carlsberg ... ăăă, nu, asta e pentru bere, am vrut să spun @roxane.

În română dacă mă uit bine explicațiile sunt chiar mai bune, recomand de exemplu articolele @startupacademy cum ar fi acesta și acesta. Ce este misterios este că @startupacademy pare a fi decis să părasească platforma, pe steemd se poate vedea că „și-a scos banii” acum câteva luni și a dispărut ...

Trebuie să menționez aici și articolele foarte la obiect ale lui Dragoș Rouă (@dragosroua) cum ar fi acesta.

Alti autori buni ale caror explicatii le-am utilizat sunt @lishu si @ionutciobanu

Dar dacă există deja articole bune despre subiect, de ce mai scrieți încă unul, îmi veți spune?

Pentru că aș dori să propun un alt unghi, netehnic și un pic filozofic (scriu duminică, ziua lăsată de la D-zeu pentru a filozofa :-).

Tehnologia blockchain utilizată de Steemit este esentială, desigur, dar sunt multi oameni care vin pe Steemit pentru că le place fotografia sau creația literară si dacă vom incepe sa vorbim cu ei "blockchain" le poate da impresia ca " este ceva magic "- că banii provin din această tehnologie quasi-magică pe care ei nu o înțeleg (uneori).

Dar aș vrea să scap de acest lucru pentru a explica într-un mod mai general de unde vin banii nu doar pe Steemit, dar în general (phew, simt că încep să vă plictisesc, nu plecați!). Tehnologia blockchain este, desigur, inovația necesară pentru a putea realiza în cadrul unei comunități generice (comunitatea Steemienilor ... și nu simienilor!) ceea ce omenirea face de foarte mult timp, și anume "producerea lucrurilor" și schimburile, comerțul cu alți oameni.

Festivalul Sighișoara medievală

Deci: în acest articol ofer o explicație (printre alte explicații complementare) a conceptului și a naturii banilor; în termeni simpli, nu pentru studenții de masterat în economie. Deși este o realitate care ne înconjoară și "îmbibă" viețile noastre încă din copilărie, avem o înțelegere doar superficială (și uneori falsă) a ceea ce sunt și de unde vin banii.

Dar nu doar atât, fiindcă spre deosebire de articolele pe acest subiect în engleză și franceză, articolele în română existente au o abordare mult mai pragmatică și ca urmare valoarea adăugată a acestui nou articol al meu ar fi fost destul de mică.

Așa că profit pentru a vă invita în paralel la o „meta reflecție” asupra diferențelor de abordare a chestiunii banilor în cele trei culturi între care navighez, cea anglo-saxonă, cea franceză și cea română. Căci ceea ce ne distinge nu e doar limba, ci și modul în care concepem realitățile, începând aici cu banii.

Idei false despre ce sunt banii și care sunt mecanismele lor abundă, și aș spune chiar mai mult în Franța decât în ​​lumea anglo-saxonă.

Pentru cineva care a crescut într-o țară săracă (România lui Ceaușescu), când am ajuns în Franța, acum mulți ani, unul dintre primele lucruri care m-au șocat era relația foarte turbulentă, dragostea amestecată cu ură pe care "francezii" (un concept moale, subiectiv) o întrețin cu banii.

Pentru englezi și americani este mult mai simplu, iubesc banii, chiar și Alexis de Tocqueville a observat-o acum aproape 200 de ani.

Din această neîncredere a francezilor și din relația lor încâlcită și chinuită cu noțiunea banului, puteam să văd, să simt, să trăiesc că rezulta (și încă rezultă) multă nefericire. Francezii sunt printre popoarele cele mai pesimiste și se consideră (în sondaje), în medie, mai nefericiți decât multe alte popoare care ar avea în mod obiectiv mai multe motive să fie.

Cred că dacă francezii ar ajunge la o viziune mai puțin negativă asupra banilor, la o relație mai pașnică cu ei, nivelul satisfacției în societatea franceză în ansamblu ar crește.

Portret de Tocqueville de Théodore Chassériau, 1850

Cu siguranță, articolul meu (în versiunea originală franceză) nu poate spera să schimbe concepția pe care francezii au despre bani, dar îmi spun că toate eforturile contează puțin.

Show us the money!

Francezii sunt prea modești, această expresie este departe de a fi atât de comună în versiunile ei franceze precum este la americani și englezi.

Intru în subiect: banii pot fi considerați ca "felii de timp ale cuiva". Da, știu că adesea spunem că "timpul este bani", dar adesea în glumă, fără să ne gândim prea mult la sensul expresiei și să tragem consecințele.

Într-adevăr, timpul este resursa rară prin excelență. Mama rarității ! Timpul se scurge inexorabil și se poate spune că în esență economia este gestionarea timpului.

Dacă îmi petrec timpul scriind acest articol, nu mai fac altceva (m-am gândit și am decis că scrierea acestui articol este importantă pentru mine). Dacă îți petreci timpul când mă citești, nu faci un alt lucru. Înseamnă implicit că citirea acestui articol atunci când o faci este o folosire a timpului tău care poate fi justificată (altfel nu o vei face).

Acesta este un schimb de „valoare” (în sensul economic al cuvântului): ce scriu aici are o valoare pentru mine. Dacă mă citiți, înseamnă că are o anumită valoare și pentru voi. În momentul în care o faceți, este rezonabil să spunem că aceasta este ocupația care are cea mai multă valoare pentru dvs. (pentru cei care ați citit până acum, vă iubesc deja).

Banii pe care îi cunoaștem dintotdeauna reprezintă un mijloc (cel mai bun mijloc pe care le-a inventat omenirea) de a materializa felii de timp. Putem socoti și asocia o sumă cu "produsul" (în sensul matematic al termenului) [tipul de activitate * timpul petrecut pentru activitatea în cauză * calitatea executării activității].

Ceas „Felie de timp”, credit droold.com

Acesta este mecanismul care a fost folosit de ziarele pe hârtie în trecut (ce spuneți? ziarele pe hârtie există încă? sigur?).

Având o monedă pentru toate activitățile, cu diferite bancnote și monezi, a permis materializarea acestui schimb de valoare. Pentru a facilita administrarea la nivelul întregii comunități, fiecare "zonă de schimb" de valoare a optat pentru o monedă unică, deci banii, cu o întrupare greu de ignorat, cu un nume („franc” „euro” „dolar”), un set de imagini (diferite note și monede) a dobândit o personalitate și asta ne-a îndepărtat de ceea ce reprezintă, și anume intervale de timp în care o activitate (o "muncă") este efectuată, în trecut sau în viitor (credit).

Vreau să repet: fundamental, banii reprezintă o activitate (trecută sau prezentă pentru cash, viitor pentru credit ). Dar charisma pe care banii au dobândit-o în societățile noastre ne face să pierdem din vedere acest adevăr.

Această carismă a banilor, această personalitate a fost întărită de conceptul de credit. Deoarece e vorba despre viitor, este mult mai dificil să cădem de acord asupra unei valori în viitor sau chiar asupra unei cantități de muncă în viitor.

Acest lucru a dat naștere la multe abuzuri, dar a avut și efecte pozitive (care sunt preponderente). Creditul a permis oamenilor să se regrupeze pentru a defini norme și valori, să se bazeze pe acțiunile viitoare asumate ale altora (rambursarea unui împrumut, executarea unor lucrări plătite în avans etc.) și, prin urmare, să caute să mențină relații cordiale cu cei cărora le-au atribuit respectivele acțiuni viitoare (pentru a spori șansele de a-și vedea supoziția confirmată de realitate).

Mă voi întoarce la credit într-un post viitor. Sur Steemit ceea ce ne privește mai mult sunt banii „lichizi“, cei care recompensează ceva timp petrecut scriind un articol pe care cititorul l-a găsit suficient de bun pentru a citi. Puțini oameni spun sau își dau seama, dar această sumă de bani pe Steemit nu este STEEM, ci ... "upvote"

Da, gândiți-vă puțin și reveniți la introducerea mea foarte lungă de mai sus: am început pe Steemit și am scris articole lungi (și foarte bune) pentru care am petrecut mult timp. Dar n-am câștigat nimic!

Luați, de exemplu, articolul meu care propune celor reticenți să experimenteze cu criptomonedele prin tratarea unei mici achiziții de bitcoin ca "învățare prin joacă (gamificată)". Acest articol a fost vizualizat de 30 de ori, dar a primit doar un singur vot, probabil după primele 7 zile. Mi-a adus 0.00 dolari. Dacă oamenii ar fi votat (în primele 6 zile de la publicare), mi-ar fi adus cel puțin o consolare ...

Concluzii

Prima concluzie: atunci când citiți un articol, plătiți cu un „upvote“. Cu alte cuvinte, dacă citiți și vă place, votați! Dacă nu votați înseamnă că regretați că ați petrecut timpul citind articolul în cauză, că a existat un fel de înșelăciune, că v-a făcut să pierdeți timpul (există și astfel de articole)! Pe de altă parte, dacă nu votați (un articol pe care l-ați apreciat) este ca și cum ați merge la frizerie, v-ați tunde și pe urmă ați pleca fără să plătiți frizerul!

Vot al studentilor într-o universitate în Franta, credit "Ouest France", un ziar din antichitate, când înca se utiliza hârtia

Concluzia a doua: ceea ce face Steemit cu "puterea de vot" (VP) este echivalentul unui venit universal de bază (UBI). Într-adevăr, fiecare dintre noi primește 10% din puterea de vot (VP) la fiecare 2,4 ore. Acesta este venitul nostru de bază, oferit de Steemit și puteți alege să-l cheltuiți prin citirea și distribuirea voturilor voastre la cele mai bune articole citite. Când votați dați o parte a VP articolului în cauză și această VP se reconstituie (reîncarcă) cu timpul.

A treia concluzie: STEEM și SBD sunt ulterioare actului de „consumul de bază“ a platformei, care este votul, și sunt strâns legate de el! Chiar dacă platforma generează STEEM-uri, în afară de proporția mică folosită pentru a plăti "minerii", restul nu ar fi nimic dacă nu ar circula, dirijată de voturi. Chiar și acumularea SP prin "interese" nu ar avea sens dacă nu s-ar promite implicit că vor exista nu numai articole scrise și citite, ci și o selecție și o judecată a valorii relative a articolelor prin votare.

Ultima concluzie (deoarece prezentarea mea este deja lungă): progresul tehnologiei ne eliberează puțin de tirania banilor și scade puțin „statura” lor: nu mai suntem constrânși de banii fizici pentru a menține și manipula o monedă unică. În plus, monedele pe care le putem folosi acum pot fi împărțite în sume mult mai mici decât înainte, ceea ce face posibilă remunerația la un nivel mult mai fin de granularitate. „Feliile de timp” mai subțiri devin transferabile.

Activitățile care nu au fost profitabile înainte (cum este, de exemplu, scrierea acestui articol) pot deveni astfel profitablie (dacă vă place textul și dacă votați ...)

Cu alte cuvinte, în economia Steemit „numerarul”, cash-ul este votul, care semnalizează valoarea (așa cum este definită de membrii și regulile platformei Steemit).