Pentru mine, Super Mario Bros este jocul care a pornit totul. Era Crăciunul lui 1997, iar mintea mea inocentă de copil de 5 ani nu era încă pregătită pentru a procesa cei 8 biți de grafică și sunet care-l catapultează pe instalatorul italian prin regatul ciupercă. Însă Moșul s-a gândit să mă provoace puțin și să marcheze unul dintre motivele pentru care, peste 20 de ani mai târziu, prefer să explorez universuri digitale noi decât să ies din casă.

Lăsând nostalgiile personale la o parte, Super Mario Bros este jocul care a inspirat generații întregi de gameri, a revitalizat piața consolelor pentru acasă după dezastrul cauzat de Atari și a oferit consolare celibatarilor aflați permanent în căutarea perechii perfecte - prințesa se află (aproape) mereu într-un alt castel. Iar faptul că l-am descoperit în Nintendo eShop pentru Nintendo Switch m-a făcut să uit de toate celelalte satisfacții pe care mi le-ar fi putut oferi cei 7 dolari într-un stat subdezvoltat ca România. Știam că trebuie să-l cumpăr și să îmi etalez abilitățile de țopăit și salvat prințese.

Totuși jocul oferit de Nintendo nu este același Super Mario Bros de pe clasicul NES (sau Terminator sau Ending Man, după caz). VS-ul din fața titlului marchează o distincție clară: vorbim despre versiunea arcade, lansată de Nintendo în aceeași perioadă și concepută special pentru a mânca sute de fise în virtutea unui grad sporit de dificultate. Rezultatul? Ceea ce am crezut că va fi un speedrun de 10 minute în timpul căruia îmi voi etala abilitățile de a ajunge în lumea 8 prin warp zones s-a transformat instant într-un chin de 2 ore.

Bine ai revenit, balaur al copilăriei mele! Sursă Imagine: Nintendo

VS Super Mario Bros arată și se controlează la fel ca versiunea de NES, dar este o adaptare unde nivelul de dificultate a fost crescut.

Ceea ce am remarcat din primele momente de după descărcarea rapidă a jocului este că meniul diferă: interfața este specifică unui emulator și, printre altele, sunt permise modificarea schematicii de control, adaptarea imaginii pentru a imita liniile de pe ecranul unui televizor cu CRT care nu are porturi AV și folosește cablu coaxial pentru conexiuni externe, sau acordarea în mod arbitrar de vieți suplimentare în timpul jocului.

În dorința mea de a juca alături de Mario în cel mai scurt timp posibil, am ignorat toate aceste funcții și am trecut la joc - doar pentru a descoperi că muzica are un alt ritm decât îmi aminteam (probabil cel specific regiunilor NTSC - SUA și Japonia) și controlul este cam... rigid. Dacă muzica și imaginea am reușit să le adaptez pentru a recrea atmosfera unei zile de vacanță din anul 1998, controlul a rămas ciudat și dificil pe tot parcursul imersiunii mele în joc. Joy Con-urile Switch sunt minunate în Super Mario Odyssey, dar nu le-am găsit tocmai adecvate pentru a-l ajuta pe bătrânul Mario să parcurgă prima sa aventură. Ar putea fi o problemă de portare, pentru că secțiunile pe 8 biți din Odyssey au fost perfecte.

Din păcate, nu dețin un controller Pro sau alte versiuni propuse de Nintendo pentru jocurile de tip platformer, deci nu pot spune dacă schimbarea dispozitivului îmbunătățește în vreun fel experiența. Însă mi-ar fi plăcut să nu trebuiască să am atâtea ecrane de "Game Over" cauzate de momente când săriturile nu au ieșit așa cum am intenționat.

Un alt aspect care m-a impresionat la VS Super Mario Bros este dificultatea crescută: ceea ce am crezut că va fi o trecere ușoară prin toate nivelurile s-a transformat într-o adevărată provocare. Am văzut ecrane de "Game Over" în lumea 2-1 și chiar a trebuit să exersez înainte de a putea progresa. Iar visul meu de a face speedrun a fost ruinat de faptul că vrejul de fasole din lumea 4-2 exclude posibilitatea de a avansa direct la nivelul 8-1 (6-1 fiind singura posibilitate). Dificultatea ridicată și controlul ceva mai dificil au contribuit dificil la desființarea aspirațiilor mele de a intra în elita gameristică.

Am petrecut peste 4 ore alături de VS Super Mario Bros și am redescoperit câteva din frustrările din copilărie.

În ultimul an am parcurs și finalizat Super Mario World pentru SNES Classic Mini și Super Mario Odyssey pentru Switch. Însă niciunul dintre ele nu mi s-a părut la fel de dificil și nemilos precum originalul. Sunt anumite sărituri unde trebuie să ai o sincronizare perfectă și alternativa de a folosi o super-putere pur și simplu nu există. VS Super Mario Bros se bazează strict pe abilitatea ta de a memora fiecare obstacol din nivel și de a te lupta cu schematica neobișnuită de control.

Îmi amintesc prin anul 2 de facultate că mi-am adus NES-ul pentru a le demonstra colegilor cum pot să termin Super Mario Bros în 10 minute - ceea ce am și reușit, deși nimeni nu a fost impresionat. Mi-ar fi plăcut să repet figura cu VS, însă lipsa warp zone-urilor pentru ultimele lumi și dificultatea crescută mă obligă să mai petrec câteva luni bune alături de acest titlu înainte de a putea să-mi etalez în public abilitățile. Într-un fel, situația este corectă - dar pe de altă parte, motivele mele non-nostalgice de a lucra la abilitățile necesare sunt foarte limitate.

Atunci când eram un copil de grupa mare la grădiniță și jucam "Mario" pe Terminator, nu am reușit niciodată să-l termin. Dischetele galbene veneau cu tot felul de mod-uri și hack-uri pentru a-mi permite să sar mai mult, să am vieți nelimitate sau să nu pierd niciodată puterea ciupercii. Și în ciuda acestor avantaje, mereu mă împotmoleam undeva pe la lumea 8-2 (ori la una dintre întâlnirile cu hammer bros, ori la vreo săritură dincolo de partea vizibilă de ecran). Ei bine, VS Super Mario Bros m-a ajutat să redescopăr toate frustrările copilăriei și să îmi reamintesc de tendințele mele de a arunca nervos controllerul și de a abandona temporar orice încercare de a fi erou.

Mesajul care m-a pregătit pentru dezamăgirile vieții adulte. Sursă Imagine: Nintendo

VS Super Mario Bros face parte din tendința Nintendo de a readuce în prim-plan capodoperele pe care le-a lansat de-a lungul anilor.

Fără nicio îndoială, în ciuda problemelor de portare, VS Super Mario Bros este un titlu de referință care va fi cumpărat și jucat de entuziaști din toată lumea. Este o adaptare a lansării arcade pentru unul dintre cele mai emblematice jocuri din istorie, are toate elementele care l-au consacrat pe Mario și reușește să reproducă o bună parte din experiența autentică a anilor '80. Ceea ce recomand însă este utilizarea unui controller ceva mai ergonomic pentru platformere unde săriturile perfect pregătite și programate fac diferența dintre progres și ecranul de "Game Over".

În ultimii ani, Nintendo a reușit să repopularizeze jocul care a revitalizat industria prin intermediul Mario Maker pentru WiiU, NES Classic Mini, Super Mario Odyssey (unde există porțiuni de joc adaptate pentru a imita estetica de 8 biți) și această lansare. Cu siguranță, VS este încercarea cea mai puțin reușită, însă acest fapt nu înseamnă că titlul trebuie ignorat. Din contră, sunt sigur că orice fan Nintendo are zeci de motive să cheltuie cei 7 dolari pentru a retrăi anumite momente când jocurile erau mult mai simple și progresul se realiza prin eforturi susținute (spre deosebire de micro-tranzacțiile de astăzi).

Pentru mine, prințesa se află mereu într-un alt castel. Dar VS Super Mario Bros mi-a readus speranța de a încerca și m-a ajutat să redescopăr farmecul aventurii - ceea ce este mai mult decât pot spune despre multe jocuri cărora le-am acordat timp prețios de-a lungul anilor.

 

ter">8

 

• O portare bună a versiunii arcade din 1986.

+ Niveluri puțin diferite față de original, ceea ce poate crea surprize.

+ Emulatorul permite ajustarea imaginii și sunetului pentru a recrea experiența autentică a copilăriei.

- Controlul cu Joy Con este o provocare suplimentară care nu ar trebui să existe.

- Număr mic de adăugiri și funcții suplimentare față de original, care nu justifică neapărat prețul de 7 dolari.

 

Testat pe: Nintendo Switch  
Disponibil pe: Nintendo Switch
Producător: Nintendo
Distribuitor: Hamster Co
Data Lansării: 14 iunie 1986 / 22 decembrie 2017 
Posted from my blog with SteemPress : http://nivelul2.ro/review-vs-super-mario-bros/