Presa tabloida de astazi are radacinile in epurarile lui Stalin din anii 30

Am lucrat ca jurnalist mai bine de 10 ani si am constat ca din cand in cana apar in spatiul public curente de ura si antipatie fata de profesori, doctori, artisti si evident politicieni. In cazul celor din urma atitudinea e explicabila insa nu e normal sa spui despre o intreaga categorie sociala sa nu e buna de nimic. Constatam intre anii 1994 si 2004 cat am lucrat in televiziune ca apar de cateva ori pe ani stiri de genul : profesoara indragostita de elev, studenta santajata pentru a trece un examen, doctor care cere bani pentru o operatie, artist vedeta care s-a purtat imoral, etc.

  Putina lume stie ca procesul de “judecata publica” isi are sursa in epurarile staliniste din anii 30 cu consecintele lor implementate de NKVD ( serviciul de securitate transformat mai tarziu in KGB).

La o intrunire publica din 1936 Stalin supune prin vot secret o rezolutie si afla cu stupoare ca sunt foarte putini cei care ii sustin ideile. Pornind de la acest incident incepe “Marea epurare” prin care dictatorul rus isi elimina adversarii reali sau inchipuiti fara nici o jena. Atunci trage si o concluzie ce va deveni directiva NKVD : “profesiile liberale nu vor sustine niciodata conducerea de tip centralizat”. Prin urmare poporul trebuie “informat” ca anumite categorii sociale : profesorii, doctorii, artistii, arhitectii, cei care stiu limbi straine, etc nu sunt moralmente corecti fata de societate comunista. Drept consecinta serviciile secrete trebuie sa gaseasca “personaje cu astfel de profesii” pe care sa le faca de rusine in procese publice.

In 1948 o astfel de directiva a ajuns si la Departamentul Securitatii Statului pentru a fi pusa in practica pe acelasi sablon in Romania ca si in Uniunea Sovietica.
In perioada comunista presa de acest fel insa era putin prezenta : revista Urzica si revista Pentru Patrie erau cu tiraj redus dar aveau anchete destul de consistente pentru a face de rusine "infractorii". Filmul “Secretul lui Bachus”, de exemplu, s-a inspirat dintr-un fapt real.
Dar sa revin : Ca un reflex al acelor vremuri jurnalistii de dupa 1989 au inceput sa ofere detalii “imorale” despre tot felul de cazuri. Elev care s-a sinucis din cauza profesoarei, preofesor universitar care santaja studente, doctor care cere bani inainte de operatie...iar exemplele pot continua. Nu pot sustine ca Serviciile Secrete au stimulat asta ci doar ca mult timp, din inertie, mass media romaneasca de tip tabloid a“consumat” modelul exsovietic. Documentul NKVD ului prin care elita culturala era monitorizata si profesiile liberale puse la index exista in arhivele romanesti iar informatia o am de la Cristian Troncota care a avut acces direct la Arhivele Securitatii dinainte de 1989 ca istoric.

Care-i totusi legatura cu realitatea acestor zile ?

Efectul pervers al acestui fenomen il regasim in lipsa unei scari de valori autentice. In toate tarile occidentale ierarhia profesionala si implicit valorica are in varf doctori, profesori, artistii, preoti, avocati si abia apoi celelalte categorii profesionale. La noi ca perceptie publica doctorii sunt corupti, profesorii inculti, artisti prost platiti iar preotii sunt imorali pentru ca se plimba cu limuzine de lux.
Revin la titlul initial : daca pe prima pagina a unui tabloid apare un titlu care generalizeaza o acuzatie legata de moralitatea unei categorii sociale atunci inseamna ca respectivul jurnalist s-ar putea sa aiba o gena recesiva cu influente KGBiste ramasa de la NKVDul din timpul lui Stalin.

E absurda concluzia dar numai asa ramane memorabila pentru a nu fi repetata.

PS Valoare unui doctor o afli doar in spital intreband asistenta sefa nu cautand date despre scandalurile de presa in care a fost implicat.